Masa redusa

"Adopta ideea masei reduse. 
   In momentul de fata, afacerea ta este mai mica, mai flexibila si mai rapida ca niciodata. De acum inainte vei incepe sa acumulezi masa. Si cu cat un obiect este mai masiv, cu atat e nevoie de mai multa energie pentru a-i schimba directia. 
     E la fel de adevarat in lumea afacerilor ca si in fizica.

   Masa creste odata cu... contractele pe termen lung; numarul prea mare de angajati; deciziile permanente; sedintele; procesele complicate; inventarul (fizic sau mintal); leasinguri; planuri pe termen lung; politica firmei.

     Evita toate acestea atunci cand poti. Astfel, vei putea sa-ti schimbi directia mai usor. Cu cat o schimbare este mai costisitoare, cu atat scad sansele sa o faci.

    In organizatiile uriase, schimbarile de proportii pot dura ani buni. Acolo se discuta, nu se actioneaza. Se convoaca intruniri, nu se trece la treaba. Insa, daca iti mentii masa redusa, poti schimba rapid orice: intregul model de afaceri, produsul, functionalitatiile si/ sau mesajul de promovare. Poti sa faci greseli si sa le remediezi rapid. Poti sa-ti modifici prioritatile, pachetul de produse sau orientarea. Si, cel mai important, poti oricand sa te razgandesti."

Ai nevoie de mult mai putin decat crezi

- Chiar ai nevoie de cinci angajati sau te descurci cu unu sau doi pentru moment?

- Chiar ai nevoie de 5.000 euro sau iti ajung doar 1.000 deocamdata?

- Chiar ai nevoie de un birou mare sau poti sa imparti biroul cu altcineva (sau sa lucrezi de acasa) o vreme?

- Chiar ai nevoie sa investesti in publicitate si sa angajezi o firma de relatii publice sau exista si alte modalitati de a te face remarcat?

- Chiar ai nevoie de un departament IT sau poti sa subcontractezi aceste sarcini?

- Chiar ai nevoie de un angajat cu norma intreaga sau te poti ocupa chiar tu de solicitari?

- Chiar ai nevoie de carti de vizita pretentioase, de brosuri sau poti sa renunti la toate astea?

     Ai prins ideea. Poate ca, in final, va trebui sa adopti varianta mai extinsa si mai costisitoare, dar nu chiar acum.

         Nu e nicio problema daca vrei sa economisesti. Cand noi am semnat primul contract, am limitat costurile. Nu avem propriul sediu, ci un sediu comun cu alta companie. Nu am achizitionat alta masina, am folosito pe cea din dotare. Nu ne-am facut reclama, ci ne-am promovat impartasindu-ne experienta online. Nu am angajat pe nimeni sa ne raspunda la e-mailuri, telefon; de asta se ocupa chiar fondatoarea companiei. Si totul merge bine.

         E la ordinea zilei ca o companie nemaipomenita sa porneasca dintr-un garaj. La fel poate fi si in cazul tau.

Declaratie de misiune: imposibila

      "Exista o diferenta uriasa intre a crede in anumite principii si a avea o declaratie de misiune care afirma ca faci acest lucru.

Stii la ce ma refer, la lozincile de genul “va oferim cele mai bune servicii” menite doar sa fie puse pe un perete. Cele care suna fals si care nu au nicio legatura cu realitatea.

       Imagineaza-ti ca esti in sediul unei agentii de inchiriere de masini. In incapere e frig, iar covorul de la usa este murdar, geamurile abia isi disting “culoarea”. Nu e nimeni la ghiseu. Apoi vezi o bucata de hartie rufoasa cu o ilustratie in susul paginii, prinsa pe un avizier.

E o declaratie de misiune: misiunea noastra este aceea de a veni in intampinarea nevoilor clientilor nostri in ceea ce priveste inchirierea si achizitionarea de autovehicule si vehicule comerciale si a altor necesitati conexe si de a le depasi asteptarile in ceea ce priveste serviciile, calitatea si valoarea.

Ne vom stradui sa dobandim loialitatea clientilor nostri pe termen lung, incercand sa oferim mai mult decat am promis......

       Si aberatia continua. iar tu stai acolo si citesti porcariile astea si te intrebi: “Cat de idiot ma cred astia?” In mod evident, ce scrie acolo nu are nici o legatura cu realitatea.

       E ca atunci cand esti rugat sa astepti la telefon si auzi o inregistrare in care ti se spune cat de mult tine compania la tine in calitate de client. Pe bune!!?! Atunci poate ar trebui sa angajati mai multi operatori de asistenta tehnica, sa nu mai trebuiasca sa astept zece minute ca sa ma ajute cineva.

       Sau macar nu mai spuneti nimic. Dar nu ma aburiti cu o voce automata care-mi spune cat de mult va pasa de mine. E un robot. Stiu si eu diferenta dintre afectiunea veritabila si un robot programat sa spuna lucruri placute.

      A sustine un principiu nu se limiteaza la a scrie undeva despre el. Inseamna sa crezi in el si sa te comporti ca atare."

Impune-ti o limita

      "Pe masura ce lucrurile capata amploare, nu uita de ce faci ceea ce faci. Afacerile de succes au si un punct de vedere, nu doar un produs sau un serviciu. Trebuie sa crezi in ceva. Trebuie sa ai un elemnt de sustinere. Trebuie sa stii pentru ce esti dispus sa lupti. Si apoi trebuie sa arati si lumii toate acestea.

     Printr-o pozitie puternica iti atragi sustinatorii infocati. Acestia te dau exemplu si te apara. In plus, iti faci reclama mai departe, la scara mai larga si mai insufletit decat orice campanie de publicitate.

         Insa opiniile transante au si ele un pret. Pe unii ii vei deranja. Te vor acuza ca esti arogant si distant. Asta-i viata. Pentru toti cei care te iubesc, vor fi altii care te vor uri. Daca nu deranjezi pe nimeni cu ceea ce spui, inseamna ca nu esti suficient de transant (si probabil esti si plicticos).

       Multi oameni ne antipatizeaza fiindca produsele noastre au mai putine functionalitati decat cele ale concurentilor. Se simt jigniti atunci cand refuzam sa includem si functionalitatea lor preferata. Insa noi suntem mandri de ceea ce nu fac produsele noastre, asa cum suntem mandri si de ceea ce fac. Nu-i nimic daca ceea ce facem noi nu este potrivit pentru toata lumea. Suntem dispusi sa pierdem niste clienti daca asta trebuie sa facem pentru ca altii sa ne aprecieze cu adevarat produsele. Aceasta este limita pe care ne-o impunem.

      Atunci cand nu stii in ce crezi, totul devine subiect de discutie. Orice poate fi dezbatut. Insa daca ai niste principii clare, deciziile sunt evidente.

mic exemplu: “Vinnie`s Sub Shop”, cei de acolo pun pe sendvisuri niste ulei de busuioc facut in casa care e absolut delicios. Dar pentru a le gusta trebuie sa ajungi la timp. Daca intrebi la ce ora inchid, doamna de la tejghea it va spune: “inchidem cand ramanem fara paine. Da... Luam painea de la brutaria din apropiere in zori, caci atunci e cea mai proaspata. Cand se termina, inchidem. Am putea sa cumparam paine si mai tarziu, dar nu e la fel de buna ca aceea de dimineata. Nu are niciun rost sa mai vindem cateva sendvisuri daca nu e buna painea. Cativa bani in plus nu vor compensa faptul ca vindem mancare de care nu suntem mandri.”

      Nu ai prefera sa mananci intr-un astfel de loc decat la vreun lant de restaurante cu sendvisuri?" 

Lipsa timpului nu e o scuza

    "Cea mai frecventa scuza invocata este: “Nu am timp”. Majoritatea oamenilor sustin ca le-ar placea sa-si deschida propria afacere, sa invete sa cante la un instrument muzical, sa scoata pe piata o inventie, sa scrie o carte sau sa faca orice altceva, insa nu sunt decat 24 de ore intr-o zi.

    Sa fim seriosi! Mereu exista timp berechet daca il folosesti asa cum trebuie. Si sa nu crezi cumva ca trebuie sa-ti dai demisia de la locul de munca. Pastreaza-ti postul si incepe sa lucrezi seara la proiectul tau.

      In loc sa te uiti la televizor sau sa joci angry birds, lucreaza la ideea ta. In loc sa te culci la ora zece, pune-te in pat la unsprezece. Nu se pune problema sa muncesti pana in zori sau sa lucrezi cate saisprezece ore pe zi, ci sa gasesti cateva ore libere in fiecare saptamana. E suficient cat sa pui lucrurile in miscare.

     Cand vei face asta, iti vei da seama daca entuziasmul si interesul tau sunt reale sau e vorba doar de ceva trecator. Daca nu iese bine, continua sa mergi la serviciu zi de zi, ca si pana acum. Nu ai riscat si nu ai pierdut decat ceva timp, deci nu e mare scofala.

     Daca-ti doresti ceva suficient de mult, iti faci timp, indiferent de celelalte obligatii pe care le ai. Adevarul este ca majoritatea oamenilor pur si simplu nu-si doresc ceva suficient de mult si isi protejeaza eul invocand scuza lipsei de timp. Nu incerca sa scapi cu scuze. Tu esti singurul raspunzator pentru indeplinirea visurilor tale.

    In plus, momentul perfect nu apare niciodata. Mereu ai sa fii prea tanar, prea batran, prea ocupat, prea sarac sau prea altcumva. Daca te agiti in permanenta sa gasesti momentul ideal, nu vei mai face niciodata nimic".

Incepi sa faci ceva

            "Cu totii avem cate un prieten care spune: “Si mie mi-a venit ideea de a crea eMag. Daca as fi pus-o in practica, as fi fost acum miliardar!” E o logica jalnica si nerealista. Faptul ca ai avut o asemenea idee nu are nici o legatura cu crearea propriu-zisa a eMag. Conteaza ceea ce faci; nu ceea ce gandesti, spui sau planifici.

            Crezi ca ai o idee intr-adevar valoroasa? Atunci incearca sa o vinzi si vezi ce primesti in schimbul ei. Nu cine stie ce, vei raspunde. Pana cand nu incepi sa faci ceva, ideea ta geniala este doar o idee si atat. Si cu totii avem cate una asemenea.

            Iata ce-i sfatuia Stanley Kubrick pe cineastii in devenire: “Puneti mana pe o camera si pe o rola de film si faceti un film, nu conteaza de care”. Kubrick stia ca, atunci cand esti incepator intr-un domeniu, trebuie neaparat sa incepi sa creezi. Cel mai important lucru este sa incepi sa faci ceva. Prin urmare, ia-ti o camera, apasa pe butonul de inregistrare si incepe sa filmezi.

            Ideile sunt ieftine si numeroase. Ideea initiala de la care pornesti este un aspect atat de neinsemnat al unei afaceri incat e aproape un element neglijabil. Adevarata intrebare este cat de bine reusesti sa o pui in practica".

 

Urmareste-ti interesul

           "Cea mai usoara si mai directa modalitate de a crea un produs sau un serviciu nemaipomenit este sa faci ceva ce tu la randul tau ai folosi. Astfel, vei concepe un lucru la care te pricepi si iti vei da seama imediat daca ceea ce faci e bun de ceva.

            Atunci cand construiesti un produs sau un serviciu, iei sute de decizii minore in fiecare zi. Daca rezolvi problemele altcuiva, nu faci decat sa orbecai in permanenta. Atunci cand iti rezovi propria problema, parca se aprinde lumina. Stii exact care e raspunsul corect.

            Antrenorul de atletism Bill Bowerman ajunsese la concluzia ca echipa lui are nevoie de incaltari mai bune si mai usoare pentru alergat. Asadar s-a dus in atelierul lui si a turnat cauciuc in aparatul de vafe al familiei. Asa a aparut celebra talpa Nike cu model de vafa.

            Acest om a gasit solutia pentru propria lui problema si a scos la iveala o piata uriasa de consumatori care aveau nevoie exact de acelasi lucru. Asta ar trebui sa faci si tu. Atunci cand constuiesti ceva care iti trebuie tie, poti sa si evaluezi calitatea produsului rapid si direct, nu printr-un intermediar.

            Mary Kay Wagner, fondatoarea companiei Mary Kay Cosmetics, stia ca produsele sale de ingrijire a pielii erau foarte bune fiindca le folosea chiar ea. Le avea de la o cosmeticiana din orasul ei, care le vindea pacientilor, rudelor si prietenilor produse facute in casa. Cand cosmeticiana a murit, Wagner a cumparat formula de la familia acesteia. Nu a avut nevoie de focus grupuri sau de studii ca sa stie ca produsele erau bune. A fost suficient sa se uite in oglinda. www.anbhf.org/laureates/mkash.html

            Cel mai grozav este ca aceasta abordare de tipul “rezolva-ti propria problema” iti permite sa te indragostesti de ceea ce faci. Cunoasteti foarte bine problema si valoarea solutiei sale. Nimic nu poate inlocui asta. La urma urmei, vei lucra la acest lucru multi ani de-acum inainte. Poate ii vei dedica intreaga viata. ar fi bine sa fie ceva la care tii".

Echipa!

  

 

 

Influenteaza...

           Ca sa realizezi o munca de calitate, trebuie sa ai senzatia ca munca ta are un efect, ca influenteaza vizibil universul, ca iei parte la ceva important. (Asta nu inseamna ca trebuie sa gasesti leacul pentru cancer, ci doar ca trebuie sa simti ca eforturile tale au un rost).

            Vrei ca reactia clientilor tai sa fie: “...asta imi face viata mai usoara”. Vrei sa ai senzatia ca, daca nu ai mai face ceea ce faci, cei din jur ar observa.

            In plus, ar trebui sa te simti presat sa actionezi. Nu ai la dispozitie un timp nelimitat. E vorba de munca ta de-o viata. Vrei sa faci doar un alt produs ca toate celelalte sau sa faci senzatie? Ceea ce faci e ceea ce lasi in urma. Nu trebuie sa stai degeaba si sa astepti sa faca altcineva schimbarea pe care ti-o doresti. Si nici nu trebuie sa crezi ca e nevoie de o echipa mare ca sa se vada influenta ta.

            Ex: Site-ul Drudge Report al lui Matt Drudge este o simpla pagina web coordonata de un singur om. Cu toate acestea, are un impact urias asupra industriei stirilor. Este cosiderat in mod curent primul loc in care se cauta noutati.

            Daca vrei sa faci ceva, fa ceva care conteaza. Acesti oameni au aparut pe nesimtite si au distrus vechi modele ce rezistau de zeci de ani. Poti sa faci si tu acelasi lucru in domeniul tau!

Esti satul de “intreprinzatori”!

          Ce ar fi daca am incerca sa renuntam la termenul intreprinzator? Personal cred ca este demodat si plin de implicatii. Sugereaza apartenenta la un club exclusivist. Oricine ar trebui incurajat sa-si inceapa propria afacere, nu doar pasarile rare care se autoproclama “intreprinzatori”

            A aparut un nou grup de persoane ce incep afaceri. Acestea obtin profit, insa nu se definesc “intreprinzatori”. Multi dintre ei nu se considera nici macar proprietarii unor afaceri. Pur si simplu, fac ceea ce le place asa cum vor ei si sunt platiti pentru asta.

            Prin urmare zic, sa inlocuim acest cuvant pretentios cu ceva mai concret. In loc sa le spunem anteprenori, hai sa spunem ca pun lucrurile in miscare. Oricine infiinteaza o noua afacere pune ceva in miscare. Pentru asta nu ai nevoie de un MBA, de o diploma, de un costum pretios, de o servieta si de o toleranta deosebita la risc.

            Ai nevoie doar de o idee, de putina incredere si de un imbold ca sa pui lucrurile in miscare.

Obsesia pentru munca

            "Cultura noastra apreciaza imaginea omului obsedat de munca. Stiti cu toti persoane care lucreaza pana tarziu in noapte, muncesc toata ziua si cateodata dorm la serviciu. Se pare ca esti un erou in devenire, un om onorabil sa te dai de ceasul mortii si sa lucrezi la un proiect. Niciodata nu se poate spune ca ai muncit prea mult. In afara de faptul ca aceasta obsesie pentru munca nu este necesara, este si stupida. Daca muncesti mai mult, nu inseamna ca iti pasa mai mult sau ca reusesti sa faci mai mult. Inseamna doar ca muncesti mai mult.

            Persoanele obsedate de munca ajung sa creeze mai multe probleme decat rezolva. In primul rand, acest stil de lucru nu poate fi sustinut in timp. Cand se produce criza de epuizare (eveniment inevitabil), va avea consecinte mult mai grave.

            In plus, obsedatilor de munca le scapa esentialul. Acestia incearca sa rezolve problemele pur si simplu investind in ele multe ore. Incearca sa compenseze lenea intelectuala cu forta bruta. Acesti angajati declanseaza crize. Nu cauta modalitati de a fi eficienti fiindca, de fapt, le place sa ramana peste program. Le place sa se simta ca niste eroi. Isi creeaza probleme (de cele mai multe ori inconstient) doar ca sa aiba o scuza sa lucreze mai mult.

            Obsedatii de munca ii fac pe cei care nu raman pana tarziu sa se simta prost fiinca nu au lucrat “decat” un numar rezonabil de ore. Acest lucru duce la un sentiment de vinovatie generalizat si la un moral scazut. In plus, duce la o mentalitate de robot – oamenii raman peste program din obligatie, chiar daca nu sunt productivi, de fapt.

            Daca nu faci decat sa muncesti, este putin probabil sa iei decizii chibzuite. Valorile si deciziile tale se dezechilibreaza si ajung sa nu mai fii in stare sa discerni ce anume merita un efort suplimentar si ce nu. Si, in final, vei fi pur si simplu obosit. Nimeni nu ia decizii stralucite atunci cand e obosit.

            Cei obsedati de munca nu sunt niste eroi. Nu salveaza situatia, pur si simplu, ii acorda mai mult timp. Adevarul erou a plecat deja fiinca a gasit o modalitate mai rapida de a rezolva problema".

De ce sa te extinzi?

     "Lumea te intreaba: “cat de mare e firma ta?” Este doar o discutie de complezenta, insa nu se asteapta la un raspuns de complezenta. Cu cat le spui un numar mai mare, cu atat vei parea mai impresionant, mai profesionist si mai puternic.

“Wow, ce grozav!” iti vor spune daca ai peste 50 de angajati. Daca ai o firma mica, te vei alege cu un “Ah... dragut.”

     De ce? Care este faza cu dezvoltarea in afaceri? De ce obiectivul urmarit e intotdeauna extinderea? Care e atractia marimii dincolo de gadilarea orgoliului? Si ce daca gasesti dimensiunea potrivita si o pastrezi? Care e problema?

     Atunci cand te gandesti la Harvard ti-ai spus vreodata: daca s-ar extinde, si-ar deschide filiale, ar mai angaja cateva sute de profesori universitari si s-ar dezvolta la nivel global... atunci chiar ar fi o universitate fantastica? Sigur ca nu. Nu asa se masoara valoarea acestor institutii. Si atunci de ce ar fi aceasta modalitatea de a evalua o afacere?

     Poate ca numarul potrivit de angajati pentru firma ta este de cinci persoane. Poate ca e patruzeci. Sau poate o suta douazeci. Sau poate e de-ajuns sa fii doar tu cu un laptop. Nu te gandi dinainte cat de mare ar trebui sa fie firma ta. Dezvolta-te treptat si vezi cand ti se pare ca e suficient – angajarile prea timpurii sunt moartea multor firme. Si evita si dezvoltarea in pasi mici, caci astfel ai putea sa sari cu totul peste dimensiunea ideala.

     Ai observat ca, desi firmele mici si-ar dori sa fie mai mari, firmele mari viseaza la agilitate si flexibilitate? Si, tine minte, odata ce te-ai extins, e foarte greu sa te mai restrangi fara sa concediezi angajati, afectand astfel moralul celor ramasi si modificandu-ti intreaga abordare.

     Nu-ti face probleme ca iti propui sa ai o afacere de mici dimensiuni. Oricine are o afacere durabila si profitabila, fie ea mare sau mica, are cu ce se mandri".

 

Planurile sunt simple presupuneri

     "Daca nu cumva esti vreun oracol, planificarile pe termen lung sunt pura fantezie. Pur si simplu sunt prea multi factori pe care nu-i poti controla: conditiile pietei, concurenta, clientii, economia etc.

     Conceperea unui plan iti ofera iluzia de control asupra unor lucruri pe care nu le poti controla de fapt.

      Hai sa le spunem planurilor pe nume: sunt simple presupuneri. Incepe sa-ti numesti planurile de afaceri presupuneri de afaceri, planurile financiare presupuneri financiare, etc. Acum poti sa nu-ti faci atatea griji in privinta lor.

     Atunci cand transformi presupunerile in planuri, patrunzi pe un teren minat. Planurile ii permit trecutului sa dicteze viitorul. Iti pun ochelari de cal. Planurile nu fac casa buna cu improvizatia. Si ai nevoie sa poti improviza. Ai nevoie sa profiti de sansele care apar. Uneori trebuie sa spui: Vom adopta o noua directie fiindca asta e solutia azi!

     Detii cele mai multe informatii in momentul in care faci ceva, nu inainte sa te apuci.

Asta nu inseamna ca nu este bine sa te gandesti si la viitor sau sa cugeti la cum ar trebui sa abordezi obstacolele viitoare. E un exercitiu care merita facut. Insa nu trebuie sa ai impresia ca e nevoie sa notezi totul sau ca acest aspect sa te obsedeze. Atunci cand concepi un plan de proportii, cel mai probabil nu il mai vei reciti. Planurile care au mai mult de cateva pagini ajung simple pagini in agenda ta.

     Renunta la presupuneri. Hotaraste ce vrei sa faci pana la sfarsitul saptamanii, nu pana la sfarsitul anului. Ia decizii chiar inainte sa faci ceva, nu cu mult timp inainte.

     Nu este nici o problema daca gasesti solutii din mers. Pur si simplu urca in masina si pleaca, poti cumpara o camasa si periuta de dinti dupa ce ajungi.

     Poate ca ti se pare infricosator sa lucrezi fara un plan. Insa a urma orbeste un plan care nu are nicio legatura cu realitatea e si mai infricosator."

de cate ori ai invatat din greselile tale?

Omul nu invata atat de mult din greseli

            In lumea afacerilor, esecul a devenit un fel de ritual de initiere. Mereu auzi ca noua din zece afaceri dau gres, ca afacerea ta are sanse minime si ca esecurile te intaresc. ti se tot spune ca: “omul din greseli invata”. Nu te lasa pacalit de statistici! Esecurile lor sunt exact asa cum sunt: esecurile lor!!!

             O alta idee preconceputa frecventa: trebuie sa inveti din greseli. Ce anume sa inveti din greseli? Poate ca inveti sa nu mai faci, dar cat de valoros e acest aspect? Tot nu stii ce ar trebui sa faci mai departe.

Esecul nu este o conditie a succesului.

Evolutia nu se bazeaza pe greselile din trecut, ci continua intotdeauna pe baza lucrurilor care au functionat deja.

Ignora realitatea

"nu ar functiona niciodata in realitate – auzi mereu asta cand povestesti celorlalti despre o idee noua;

Aceasta “realitate” pare a fi un loc ingrozitor de deprimant. E un loc in care ideile noi si conceptele necunoscute pierd intotdeauna. Singurele lucruri care au castig de cauza sunt cele pe care lumea deja le cunoste si le face, chiar daca e vorba de chestiuni defectuase si ineficiente.

"Realitatea” nu este un fapt, ci o scuza, ceva care sa justifice faptul ca nici macar nu incearca. Insa asta nu are nici o legatura cu tine."